In perioada ianuarie - martie 2010 s-a desfăşurat o ancheta sociologică pe bază de chestionar în vederea evaluării nivelului de informare cu privire la piaţa muncii, oportunităţile de formare, condiţiile de muncă la nivel local, naţional şi european în randul populaţiei din comunele Popeşti, Nicolae Bălcescu şi comunele limitrofe
Datele anchetei (descrise pe larg aici) realizate pe un eşantion reprezentativ pentru grupul ţintă al proiectului Dezvoltare rurală durabilă prin îmbunătăţirea calităţii resurselor umane - respectiv persoane neocupate din mediul rural (persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive şi persoane ocupate în agricultura de subzistenţă) relevă nivelul de informare a grupului ţintă cu privire la piaţa muncii, oportunităţile de formare, condiţiile de muncă la nivel local, naţional şi european.
A fost utilizat un chestionar cu intrebări închise (cu o singură excepţie, întrebarea III: „Enumeraţi minim 3 drepturi ale cetăţenilor europeni implicate de libera circulaţie a persoanelor/forţei de muncă”), structurat pe trei nivele: un set de întrebări referitoare la nivelul de informare al respondenţilor cu privire la 3 mari domenii de interes: instituţii/autorităţi publice, drepturi şi îndatoriri ale cetăţenilor, respectiv piaţa muncii şi oportunităţile de formare la nivel local, un al doilea set care vizează atitudinea respondenţilor faţă de muncă, formare profesională şi mobilitate ocupaţională şi, în final, patru întrebări de identificare (sex, vârstă, studii, ocupaţie).
O primă observaţie vizează nivelul destul de scăzut de informare cu privire la atribuţiile şi modul de funcţionare al unor instituţii publice – procente foarte mici (2-9%) din numărul respondenţilor se consideră foarte bine informaţi. Dintre instituţiile vizate , cea mai cunoscută structură – în funcţie de procentul respondenţilor care se consideră foarte bine şi bine informaţi – este Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Vâlcea fiind pe ultimul loc. Acest clasament este valabil atât pentru respondenţi la modul general cât şi pentru respondenţii de sex masculin. Femeile sunt mai bine informate cu privire la autorităţile publice locale (Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Primăria).
La toate întrebările legate de nivelul de informare bărbaţii se declară mai bine informaţi decât femeile – cu procente cuprinse între 2% – 20%.
Din punct de vedere al vârstei respondenţilor, cea mai informată grupă cu privire la atribuţiile şi modul de funcţionare al unor instituţii publice este, surprinzător, grupa de peste 50 de ani, foarte bine informată cu privire la Inspectoratul Teritorial de Muncă, Instituţia Prefectului, autorităţile locale şi chiar instituţiile Uniunii Europene dar slab informată cu privire la AJOFM şi aproape deloc informată cu privire la Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale
Instituţiile Uniunii Europene sunt cel mai bine cunoscute la nivelul tinerilor – 18-25 de ani, grupă de vârstă care, altfel, este pe ultimul loc ca nivel de informare (o medie de 20% respondenţi declaraţi ca bine şi foarte bine informaţi).
Din punct de vedere al statutului ocupaţional, grupa cea mai informată în general este a şomerilor de lungă durată, cea mai neinformată grupă fiind a persoanelor ocupate în agricultură – destul de bine informaţi cu privire la autoritatea publică locală (Consiliu Judeţean, Consiliu Local, Primării) dar neinformată cu privire la AJOFM şi AJPS (nici o persoană din această categorie nu se declară bine sau foarte bine informată cu privire la cele două agenţii).
Nivelul de informare cu privire la drepturile şi îndatoririle cetăţenilor este în general de peste 2 ori mai ridicat decât în cazul instituţiilor (o medie de 55% dintre respondenţi se declară bine şi foarte bine informaţi cu privire la drepturi, faţă de doar 19% în cazul instituţiilor). Dreptul la educaţie este cel mai bine cunoscut – 74% dintre respondenţi se consideră bine şi foarte bine informaţi cu privire la acesta – urmat de dreptul la muncă – bine şi foarte bine cunoscut de 56% dintre respondenţi, dreptul la libera circulaţie – cu 48% persoane bine şi foarte bine informate şi drepturile şomerilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă – 44%.
Cea mai informată grupă de vârstă este formată din persoane între 35-50 de ani, cea mai puţin informată fiind grupa celor peste 50 de ani – care se remarcă şi prin foarte scăzuta cunoaştere a drepturilor şomerilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (doar 6% dintre respondenţii acestei categorii de vârstă se declară bine şi foarte bine informaţi).
Categoria persoanelor ocupate în agricultură este din nou cea mai slab informată – dreptul la muncă fiind cel mai bine cunoscut (60% dintre respondenţi s-au declarat bine şi foarte bine informaţi cu privire la acest drept). Cea mai informată categorie este de această dată cea a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă – şi care nu intră nici în categoria şomerilor tineri nici în a şomerilor de lungă durată.
Dacă 48% dintre respondenţi au afirmat că sunt bine şi foarte bine informaţi cu privire la libera circulaţie iar 10% se consideră destul de informaţi, 57% dintre respondenţi au fost capabili să numească explicit unul sau mai multe drepturi ale cetăţenilor europeni legate de libera circulaţie a persoanelor şi forţei de muncă – la singura întrebare deschisă a chestionarului.
Cel mai des menţionat a fost dreptul la muncă, amintit de 43% dintre respondenţi, urmat de dreptul la libertate – 20%, dreptul la educaţie – 15%, dreptul la asistenţă medicală – 14% şi dreptul la şedere – 13%.
Alte drepturi menţioante: dreptul la viaţă, dreptul la asistenţă socială, dreptul de vot, recunoaşterea diplomelor/studiilor, dreptul la şomaj după doi ani lucraţi consecutiv, dreptul la nediscriminare, ba chiar dreptul de a avea permis de conducere de la 16 ani şi legalizarea drogurilor.
Nivelul de informare cu privire la piaţa muncii şi oportunităţile de formare pe plan local este în general sub aşteptări, având în vedere caracteristicile grupului ţintă şi eşantionului: persoane inactive pe piaţa muncii.
31% dintre respondenţi se declară bine şi foarte bine informaţi cu privire la oferta locurilor de muncă vacante în general, 36% se consideră bine şi foarte bine informaţi cu privire la oferta locurilor de muncă vacante în domeniul lor de activitate, 34% apreciază că sunt bine şi foarte bine informaţi cu privire la oportunităţile de formare la nivel local şi 28% se declară bine şi foarte bine informaţi cu privire la furnizorii de formare profesională la nivel local.
Cea mai informată grupă de vârstă în acest domeniu este formată din persoane între 35-50 de ani iar cea mai puţin informată este grupa celor de peste 50 de ani.
Ca şi statut ocupaţional cea mai informată categorie este din nou cea a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă – şi care nu intră nici în categoria şomerilor tineri nici în a şomerilor de lungă durată iar cea mai slab informată categorie fiind a persoanelor ocupate în agricultură.
Atitudinea subiecţilor faţă de muncă şi formare profesională este în general una pozitivă, 68% dintre respondenţi declarând că formarea profesională continuă şi învăţarea de-a lungul întregii vieţi este foarte importantă, 19% considerând-o destul de importantă şi doar 3% declarându-se neinteresaţi de subiect.
Persoanele între 26-35 de ani, şomerii tineri şi respondenţii de sex feminin consideră în cel mai mare procent că formarea profesională continuă şi învăţarea de-a lungul întregii vieţi sunt foarte importantă. Categoriile care acordă cea mai mică importanţă acestui aspect sunt persoanele de peste 50 de ani şi persoanele inactive.
Mobilitatea ocupaţională este un concept destul de puţin popular la nivelul respondenţilor, doar 19% dintre aceştia au declarat că sunt disponibili în orice condiţii să lucreze în altă localitate, 42% afirmând că sunt disponibili doar în anumite condiţii.
Mobilitatea ocupaţională scade invers proporţional cu vârsta – categoria cea mai disponibilă de a lucra în altă localitate fiind cea a tinerilor – 18-25 de ani. Bărbaţii sunt mai disponibili decât femeile să lucreze în orice condiţii în altă localitate iar categoria ocupaţională cea mai dispusă a lucra în altă localitate este cea a persoanelor inactive, urmată de cea a şomerilor tineri.
18% dintre respondenţi declară că au lucrat, cu sau fără forme legale, în străinătate, dintre aceştia 56% sunt bărbaţi şi 67% au vârsta sub 35 de ani, 6% fiind bărbaţi între 50-65 de ani şi 6% femei în vârstă de peste 65 de ani.
Drepturile specifice ale românilor care lucrează într-un alt stat membru al Uniunii Europene nu sunt foarte bine cunoscute, doar 27% dintre respondenţi declarând că sunt bine şi foarte bine informaţi cu privire la acestea.
Categoriile cele mai informate sunt şomerii de lungă durată şi persoanele cu vârste cuprinse între 36 – 50 de ani. Bărbaţii sunt cu 6% mai bine informaţi decât femeile.
Cu toate acestea, majoritatea respondenţilor – 77% – sunt de acord că este foarte important să cunoşti drepturile şi condiţiile de muncă dintr-un alt stat înainte de a pleca la muncă în statul respectiv. Persoanele între 36 – 50 de ani şi şomerii tineri acordă cea mai mare importanţă acestui aspect.
